cărţi au fost tipărite în Braille, limba care se înţelege prin atingerea paginii cu degetele. Nu sunt bani pentru mai mult. şi totuşi, nevăzătorii nu s-au dat bătuţi. Au accesat în mod cărţi au fost tipărite în Braille, limba care se înţelege prin atingerea paginii cu degetele. Nu sunt bani pentru mai mult. şi totuşi, nevăzătorii nu s-au dat bătuţi. Au accesat în mod real cultura de actualitate, cumpărându-şi singuri cărţi din librării şi scanându-le cu bani proprii. Inadaptarea sistemului educaţional este o altă problemă cu care se confruntă nevăzătorii. Meseriile pe care le învaţă în şcoală sunt puţine şi anacronice. Nimeni nu angajează un expert în perii şi cutii de carton într-o întreprindere computerizată.
Cum se "citeşte" literatura contemporană
Noile apariţii literare sunt la îndemâna oricui. În general, nevăzătorii cumpără cartea din librărie şi o scanează în întregime. Un program de recunoaştere a caracterelor transformă fotografia cărţii în text. Apoi, cu un program de citit, se ascultă cartea. Există şi volume audio, înregistrate de organizaţii care plătesc cititori. şi Asociaţia Nevăzătorilor din România are propriul studio de înregistrări, care funcţionează din 1968. Primele cărţi s-au citit mai întâi pe bandă magnetică, iar acum se face imprimare direct în calculator, în format mp3. Există peste 3.000 de cărţi care compun biblioteca pe bandă magnetică. O altă modalitate de acces la literatură: o persoană îi lecturează nevăzătorului, contra cost sau benevol, cartea, faţă în faţă. Lectura tactilă, în Braille, este foarte înceată ca procedeu, dar are, totuşi, avantajele ei indiscutabile. Nevăzătorii susţin că există o plăcere a cititului în Braille, mai ales a poeziilor, cărora un program nu le poate reda farmecul. "Cum ai pune o voce sintetică să-ţi citească poezie? Cum ar suna Eminescu?", spune Mihai Dima, şeful secţiei cultură a AN