Tata a fost şi este pentru mine cel mai frumos exemplu de cinste şi modestie, de bucurie de a trăi şi verticalitate morală. Chiar dacă mândria este un păcat creştinesc, sunt mândră pe acest Tata a fost şi este pentru mine cel mai frumos exemplu de cinste şi modestie, de bucurie de a trăi şi verticalitate morală. Chiar dacă mândria este un păcat creştinesc, sunt mândră pe acest pământ de un singur lucru: că l-am avut pe Amza, tată şi pe Domnica, mamă. Mulţumesc tuturor celor care i-au păstrat imaginea curată în sufletul lor. Mulţumesc tuturor celor care îl iubesc şi respectă şi astăzi".
Cuvintele îi aparţin Oanei Pellea, o actriţă la fel de mare ca tatăl ei. Amza Pellea ar fi împlinit 75 de ani, chiar astăzi. Avea multe de oferit, şi poate că el ar fi primit, la ultima Gală UNITER, premiul pentru excelenţă şi ar fi ridicat în picioare o sală întreagă. Născut pe 7 aprilie 1931, la Băileşti, în Dolj, şi-a făcut, impetuos, loc în istoria teatrului şi a filmului. şi-a făcut loc şi lui, şi lui Sucă, şi Vetei, şi naşului Pantelică, şi personajelor cărora le-a dat viaţă pe scenă. I-a hrănit pe toţi cu "o pâine în ţăst, un pui fript şi-o damigeană cu vin", iar pe spectatori, cu emoţii şi glume subversive. Actor de acelaşi calibru cu Toma Caragiu, a jucat la Teatrul Naţional din Craiova, unde a fost şi director, la Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie şi Teatrul Naţional din Bucureşti. A fost şi profesor la Institutul de Teatru şi Cinematografie. "Nea Mărin" s-a împăcat bine cu Mihai Viteazul şi cu celelalte figuri istorice pe care le-a întrupat, dar şi cu personaje din repertoriul clasic universal. Amza Pellea a fost unic. Cei care l-au iubit şi îl preţuiesc sunt aşteptaţi, astăzi, la ora 11,00, la Cimitirul Bellu, la o slujbă comemorativă.