Il cunosc pe Serban Huidu de pe vremea cand era un aspirant la orice fel de slujba care avea legatura cu radioul. Nu suntem prieteni, ba chiar au fost momente de-a lungul timpului in care el nu m-a placut foarte tare si cred ca nici acum nu ma place, dar putem sa traim amandoi bine mercic in aceasta situatie. Asa ca, n-am nici un interes personal sa scriu despre el. Am doar ocazia sa spun o opinie, pe care mi-o asum public. Si o spun pentru ca n-au facut-o altii.
Acum cateva luni o stire anunta ca Serban a avut o altercatie intr-un restaurant cu un cetatean care i-a turnat un pahar de apa in cap, ca intr-o secventa copiata din desenele animate. Am ras cu totii in coltul gurii, gandindu-ne ca Huidu, ala rautacios si orgolios, a furat-o si el o data, a patit-o si el in cele din urma, pentru ca prea se ia de toata lumea. Era satisfactia romaneasca (haideti sa fim sinceri si sa ne-o asumam) ca a murit si capra lui, macar pentru o clipa. Un fel de moarte clinica, adica.
Dar zilele trecute mie una mi-a pierit amuzamentul de "sa ne uitam la desene animate cu persoane publice care se caftesc in restaurante". Huidu, asa orgolios si nebun cum e, l-a dat in judecata pe agresor. Pentru el n-a contat ca agresorul avea mult mai multi bani, era mai smecher si chiar mai celebru. Banuiesc ca s-a gandit ca e un cetatean care a agresat un alt cetatean, intr-un loc public, si ca ar trebui sa-si asume fapta si chiar sa plateasca pentru ea. Banuiesc ca s-a asteptat sa castige. Cum m-am asteptat si eu.
In schimb, justitia romana, cea condusa de doamna Macovei care isi face PR in editia franceza a revistei Elle pe post de Monicagate invingatoarea coruptiei mioritice, l-a gasit vinovat pe Huidu pentru ca n-a fost agresat suficient.
Situatia e demna de desenul animat pe care-l puteti urmari acum pe ecranele noastre: Ice Age. Are persoanje pozitive si personaje negative
