ROMANIA CULINARA Cararea ratacita. I se mai spune in Bucovina si "cararea ciobanului", asa cum prin unele parti de tara se numeste "cararea stelelor". O spirala rasucita asemeni spiralei ADN-ului, ori Caii Lactee (galaxia, ea insasi o "carare in stele"). O intalnesti pe altita camesii, pe paretare si⦠pe oul de Pasti.
Asa cum la Putna, unde am fost acasa la "inchistritoarele de oua", se "scrie" de sute de ani cu chisita pe coaja alba, in rosu, negru si brun. Modelul braului de la catrinta si-al scoartelor, modelul de altita costisita (pe-o parte, adica), braul popii (zis si "al diaconului"), modelul naframei, crucea pastii cu spic de grau, prosopul "raciucit" cu spic de grau⦠Toate cu ornamente florale ori geometrice.
Se mai picteaza si chipul Mantuitorului, ori al Maicii Domnului, ori al Sfintei Manastiri Putna si-al ctitorului sau. Si, tot mai rar, se face "oul mohorat", un rosu inchis specific Putnei. Caci fiecare sat, chiar fiecare casa are modelele si culorile ei, si atunci cand e vorba de oul minunat impodobit, asa cum stii un barbat din ce familie este numai privind desenul motivelor de la braul cu care e incins.
Mai nou, se fac modele cu ceara picurata, in relief, iar ornamentalul devine uneori mai important decat simbolul desenului de pe ou. E un fel de intrecere aici, intre mesterite, care are modele mai frumoase si chisita sa deseneze mai subtire (se zice ca in alt sat, niste femei si-au facut chisita de aur, "ca scrie mai minunat"â¦).
MESTERITELE. Marcela Manasoi este dintre femeile acelea care si-au facut si-o pasiune, si-o profesie din asta. O intalnesti de multe ori la festivaluri si concursuri. Mii de oua inchistrite intr-un an. Cate zeci de mii intr-o viata? Dar cate sute de mii inchistresc generatiile de femei putnene, care-si transmit modelele si taina impodobirii oualor din mama in fiica? Asa cum Maria Fodor, din Putna
