Curtea de Apel Cluj a respins cererea Primăriei din Mihai Viteazu, care a cerut Ministerului Integrării să-i fie recunoscute cheltuielile efectuate, în urmă cu şase ani, pentru un proiect de Curtea de Apel Cluj a respins cererea Primăriei din Mihai Viteazu, care a cerut Ministerului Integrării să-i fie recunoscute cheltuielile efectuate, în urmă cu şase ani, pentru un proiect de investiţie. Comuna a obţinut atunci o finanţare de 600.000 de euro, pentru construirea unei fabrici de dale de beton. Contribuţia locală consta dintr-un grajd al fostului CAP, construit în anul 1988. Avansul de 40.000 de euro din fonduri PHARE a fost epuizat, dar lucrările au fost realizate doar în proporţie de 10 la sută. Pentru că oficialii europeni au descoperit vicii de procedură, la atribuirea, decontarea şi executarea lucrărilor, finanţarea a fost blocată.

Cinci ani fără proiecte europene

Potrivit primarului actual, Ioan Zenc, problema cea mai mare nu este suma de 40.000 euro, ci faptul că cinci ani de-acum înainte comuna nu va mai putea accesa fonduri europene, deşi are numeroase proiecte în pregătire, inclusiv o rampă ecologică pentru deşeuri menajere. "După ce vom fi executaţi silit, ne vom constitui la rândul nostru, în parte civilă, împotriva celor care au condus proiectul, fosta administraţie şi firmele care au încasat facturile", ne-a spus Zenc. De cealaltă parte, secretarul comunei, Pavel Tuşa, spune că vina nu aparţine administraţiei, ci unui complex de împrejurări, printre care iarna grea din anul 2002 şi faptul că aprobarea proiectului i-a prins pe nepregătite. "Ne-au anunţat cu 2 luni înainte de finalizarea termenului că ne-au intrat banii în cont. A trebuit să completăm cu 300 milioane de lei partea noastră, dar pentru că nu ştiam că proiectul va fi aprobat, nu aveam cuprinsă suma în bugetul anual la investiţii. În anul următor, când puteam include s