Romanii evita sa foloseasca serviciile bancare. In cifre aceasta inseamna ca intermedierea financiara a reprezentat anul trecut in Romania doar 21% din Produsul Intern Brut, in Bulgaria 43,4%, iar in tarile UE15 peste 110%. Se pune atunci intrebarea de unde aceasta reticenta.
Un prim raspuns este la indemana oricui: veniturile romanilor sunt foarte mici. Nimic mai corect, insa vecinii nostri bulgari au un salariu mediu sub nivelul Romaniei si cu toate acestea gradul de bancarizare depaseste nivelul unor tari precum Cehia sau Ungaria. E clar, argumentul salariilor nu poate fi singura explicatie.
O a doua explicatie: dobanzile neavantajoase si reticenta bancilor. Pe tot parcursul anului trecut, dobanzile oferite de banci la depozite s-au situat sub nivelul inflatiei. Altfel spus, depozitul bancar nu numai ca nu a adus castiguri romanilor, dar a provocat pierderi. Comisioanele, destul de multe ca numar, ridica nivelul real al ratei lunare la valori mult peste cea care ar reiesi din adaugarea dobanzii anuale la valoarea creditului. Precautiile pe care bancile si le iau atunci cand acorda o finantare, conditiile si garantiile cerute contractantului sunt de multe ori exagerate. Birocratia din sistem poate fi un alt argument. Bancile au deci "partea lor de vina". A transfera insa toata responsabilitatea asupra institutiilor bancare este ca si cum ai acuza o societate comerciala ca nu vrea sa aiba mai multi clienti. Nu tine.
Al treilea posibil "vinovat": Banca Nationala. In incercarea de a mentine nivelul inflatiei la valori acceptabile, BNR a lovit, inevitabil, si in bancile comerciale. In Romania, spre deosebire de tarile cu economii sanatoase, relatia dintre cresterea consumului si nivelul importurilor este una direct proportionala. Productia interna nu poate satisface decat o mica parte a cererii astfel ca diferenta este suplimentata din importuri. Si a