Problemele voleibalistelor Universitatii s-au resimtit la turneul de baraj pentru prima liga feminina, când au acuzat oboseala, accidentarile mai vechi, sportivele fiind depasite si de miza intrecerii. Aflat in vacanta, antrenorul Adrian Cotoranu (foto) a facut ieri o radiografie aproape completa a problemelor cu care s-a confruntat in acest sezon echipa de volei de fete. - Cine ar putea fi acuzat de nepromovarea echipei in prima liga? - Daca ar fi sa ascultam partile implicate - conducatorii CS Universitatea, jucatoarele, antrenorul, orasul - cred ca ati ajunge la o concluzie surprinzatoare: nimeni! Pe de alta parte, fiecare dintre cei enumerati are o oarecare vina. Ideea de promovare in liga A1 (asa se numeste prima liga) a aparut destul de târziu, dar intr-un context financiar auster. In plus, acest obiectiv nu a fost la inceputul sezonului. Era vorba doar de accederea la turneul final de baraj, ceea ce s-a si intâmplat. Intentionam ca in acest sezon sa legitimam doua jucatoare tinere, de perspectiva, iar din vara sa completam lotul cu alte doua voleibaliste valoroase, astfel incât abia in editia 2006/2007 sa atacam, cu sanse, promovarea. Fetele au primit un milion de lei pe luna! - De ce v-ati schimbat acest plan? - Dupa desfasurarea primei parti a campionatului acestei editii, ne-am clasat pe primul loc al seriei noastre, A2 Vest, si am crezut ca putem sari un an, adica sa atacam acum, in 2006, promovarea in A1. Am sperat insa ca demersul nostru va fi receptat ca atare. Daca pâna in decembrie 2005 conditiile de pregatire au fost destul de bune, lucrurile apoi s-au schimbat in rau. Din 2006, finantarea echipei a ramas numai in sarcina clubului, iar bugetul alocat CS Universitatea a fost auster, având astfel probleme la echipa. Fiind pe primul loc, noi am incercat sa sensibilizam orasul, potentialii sponsori, am aratat ca am putea avea, in sfârsit, o echipa a Crai