Primarii din 17 comune din judetul Bistrita-Nasaud cer revizuirea Ordonantei Guvernului 195/2005 ce reglementeaza statutul parcurilor nationale. Si asta, deoarece edilii considera norma mult prea restrictiva si in defavoarea proprietarilor de paduri situate in aceste zone, care nu mai pot vinde lemn din "zona-tampon" a parcului, consecinta directa fiind aceea ca se pierd sume foarte importante la bugetele locale. Dintr-un memoriu intocmit de primarii comunelor ce detin paduri in Parcul National Muntii Rodnei (PNMR) reiese ca acesta s-a constituit conform Legii nr. 5/2000, care a stabilit ca suprafata pe care se va intinde este de 46.399 de hectare din care 27.793 reprezinta paduri si 18.606 de hectare de pasune. Cea mai mare parte a parcului se afla pe teritoriul judetului Bistrita-Nasaud, respectiv 37.826 de hectare (22.725 ha de padure si 15.101 ha de pasuni). Conform Ordonantei nr. 552/2003, in Parcul National Muntii Rodnei s-a constituit o zona de conservare speciala, in care au fost incluse 8.474 ha de padure si 3.887 ha de pasune, iar in "zona-tampon" au fost incluse 14 251 de hectare de padure si 11.214 hectare de pasune. Potrivit memoriului intocmit de primari, dupa punerea in posesie, proprietarii de paduri au fost obligati sa-si intocmeasca amenajamente silvice, care respecta toate reglementarile cu privire la activitatile care urmeaza sa se desfasoare in urmatorii 10 ani. Lucrarea este destul de laborioasa si costisitoare, circa 6 USD/ha, ceea ce inseamna ca pentru cele 22.725 de hectare, proprietarii au platit firmelor specializate circa 136.000 USD, respectiv aproximativ 4 miliarde lei vechi. Totodata, conform reglementarilor in vigoare, in "zona de conservare speciala" nu s-au prevazut nici un fel de lucrari, insa in "zona-tampon" s-au prevazut unele interventii reglementate si acceptate de legislatia in vigoare, inclusiv recoltarea de masa lemnoasa