13 feluri de a fi privită de o mierlă"
1.
Te-ai aşezat pe cea mai înaltă creangă a vişinului.
De acolo m-ai privit prima oară. Aproape din cer.
Ochii tăi mă vedeau mică şi neînsemnată
asemeni unei fragi.
2.
Apoi ai început să cobori. Pe o creangă abia
înmugurită.
De acolo mă vedeai la fereastră, aplecată peste o carte.
încercai să înţelegi cum se vede lumea
din paginile acelea scrise cu firmituri ciudate.
Ce gust aveau ele oare, cuvintele?
3.
Ai zburat şi te-ai aşezat pe arborele de vanilie.
Un dar al altei mierle dintr-o primăvară de demult.
Ce dulce trebuie să fi fost sămînţa
şi cum s-a întristat ea pasărea
cînd a pierdut-o în grădina mea pămîntească.
4.
Popasul următor l-ai făcut pe bătătorul de covoare.
Cît praf sub paşii tăi!, mi-ai spus.
5.
Pe cuşca cîinelui te-ai odihnit o clipă.
Doar cît să ciuguleşti o rază de soare
să-ţi primeneşti aripile
şi să-ţi aminteşti de versurile unui poet
ce scria în ioniană şi era rudă cu Herodot.
6.
Te-ai mutat pe vechea noastră cadă de baie
ajunsă în curte, la umbra liliacului.
La rădăcina acestui ciudat obiect
doarme umbra pisicii Lucky
de care atît te-ai temut şi încă te mai temi
încît deşi mă priveşti nu mă mai vezi.
Cum ne mai orbeşte spaima,
păsări şi oameni deopotrivă.
7.
Pe zidul înalt unde ai zburat îţi încălzeşti aripile
strălucitor de negre, aproape albastre,
ciocul tău delicat, de culoarea mandarinei seara.
De aici mă priveşti ca de la egal la egal
cu ochii tăi de chihlimbar
zărind în mine o femeie din munţi
dar şi de p
