De la luptele greco-romane opunand pe senatorii romani în aula parlamentului pana la vecinatatile prezidentiale ocazionate de celebrarea victoriilor sportive, stirile politice autohtone sunt dominate de un sens al decupajului de tip tabloid. Evenimentul este vidat de semnificatia sa ultima, relevanta pentru cetatean, ceea ce ramane fiind un ambalaj jurnalistic usor digerabil de un public încantat sa urmareasca în direct sarjele suburbane ale unui patron de echipa convertit în ctitor de biserici si mantuitor al neamului sau. Între doua lupte fratricide premier-presedinte, generate de ambiguitatea funciara a sistemului nostru constitutional, se insereaza si o stire legata de Legea lustratiei si de tentativele de a o reduce la o reglare de conturi în interiorul fragilei majoritati de guvernare. Emotiile si invectiva sunt energia ce alimenteaza miscarea browniana, pregatind aderarea din ianuarie 2007. Politica si Constitutie In aceasta confruntare politica, Constitutia este prezenta ori de cate ori unul dintre adversari simte nevoia de a-si legitima simbolic pozitia publica. In joc nu este setul de valori sau de proceduri pe care legea fundamentala îl contine, cat sentimentul ca invocarea Constitutiei este un lucru salutar, din unghiul de vedere al imaginii. Atunci cand seful de stat este invitat sa îsi precizeze pozitia în raport cu o performanta a Cabinetului pe care l-a numit în functie, în urma votului din Camere, el alege sa faca referire la judecata de natura emotionala/privata: pierderea încrederii în guvern devine, în aceasta ordine de idei, un factor cuantificabil constitutional. La randul sau, primul ministru este animat de curajul asumarii propriei sale pozitii si reafirma natura privilegiata a institutiei al carei titular este. Mesajul ambelor organisme constitutionale nu este destinat sa depaseasca un nivel al discutiilor de conjunctura. Ca si în cazul reviz