de domniţe şi cavaleri, îmbrăcaţi în costume de epocă. O echipă de cascadori a pus în scenă chiar şi momentele cumplite ale anului 1689, când centrul istoric şi Piaţa Sfatului au fost de domniţe şi cavaleri, îmbrăcaţi în costume de epocă. O echipă de cascadori a pus în scenă chiar şi momentele cumplite ale anului 1689, când centrul istoric şi Piaţa Sfatului au fost mistuite de flăcări, iar Biserica "Sfânta Maria" a primit ulterior numele de Biserica Neagră, din cauza zidurilor înnegrite de flăcări. Dar cel mai aşteptat moment a fost, ca în fiecare an, parada junilor pe străzile înguste ale vechiului burg.

Întreaga manifestare a fost organizată de Primăria şi Consiliul Local Braşov, care au scos din punga oraşului aproape două miliarde de lei. "Am dorit să dăm o importanţă deosebită acestei manifestări, unice în România, ca tradiţie şi istorie. Duminica Tomii este momentul în care cetele de juni intră în cetate. Dorim să promovăm şi să păstrăm nu doar pentru braşoveni aceste momente unice, ci pentru toţi românii. Mulţi poate se gândesc că ar fi fost mai puţin costisitor să organizăm câteva locaţii cu mici şi bere, însă datoria noastră, a autorităţilor, este să scoatem în evidenţă celălalt aspect al sărbătorii", ne-a declarat primarul George Scripcaru. şcheii Braşovului este o zonă unică în ceea ce specialiştii denumesc "folclorul urban istoric", iar tradiţiile la Braşov au renăscut cu o foarte mare vigoare după 1989. De aceea, nu a mai surprins pe nimeni că pe vechile uliţe ale Cetăţii peste 30.000 de braşoveni şi turişti veniţi din toate colţurile lumii au dorit să participe la acest eveniment. Până pe înserat, junii şi braşovenii petrec împreună "Între Chetrii" (cunoscute azi ca Pietrele lui Solomon) jucând hora, aruncând buzduganul şi ospătându-se cu mici udaţi din belşug cu bere.

Junii braşoveni sunt grupaţi în şapte cete: junii tineri, curcani