digurile rămase în picioare pentru a se scurge apa în Dunăre.În Dolj şi în Călăraşi, Dunărea inundă satele pe de-o parte, dar se scurge înapoi pe de altă parte. Aşa se întâmplă, spre digurile rămase în picioare pentru a se scurge apa în Dunăre.

În Dolj şi în Călăraşi, Dunărea inundă satele pe de-o parte, dar se scurge înapoi pe de altă parte. Aşa se întâmplă, spre exemplu, la Bisteţ-Nedeia. Cu 15 kilomteri în amonte, nivelul Dunării este cu 8 centimetri peste cel din incintă, însă în aval, această diferenţă nu mai există, astfel că apa se poate scurge înapoi în fluviu. Luni seară a avut loc prima acţiune de dinamitare a digului de apărare de la Nedeia, iar ieri a avut loc alta, pentru a se putea crea o breşă destul de largă. Iniţial, acţiunea nu a fost încununată de succes. Cele 500 de kilograme de trotil aduse de armată nu au fost suficiente. În schimb a fost creat un crater de câteva sute de metri. În final, spargerea s-a făcut, iar apele au început să se scurgă din nou în Dunăre. Al doilea dig aruncat în aer a fost cel de la Mânăstirea, din judeţul Călăraşi, unde nivelul apei este cu 30 de centimetri mai mare decât pe Dunăre. "Măsurătorile topografice au arătat că nivelul este mai mare în incinta inundată şi acolo s-a luat decizia creării unei breşe", ne-a declarat Mădălin Mihailovici, directorul general al Administraţiei Naţionale Apele Române.

Convenţia româno-sârbă împiedică umplerea lacului Porţile de Fier 1

Un acord internaţional semnat de România şi Serbia prevede umplerea lacului de acumulare de la Porţile de Fier 1 până la maximum 63 m, în raport de cota 0 a Mării Adriatice, în cazul în care, în aval de hidrocentrală, Dunărea are un debit mai mare de 11.500 metri cubi pe secundă. Această explicaţie a fost dată, ieri, de directorul general al Hidroelectrica, Traian Oprea, pentru a lămuri criticile conform cărora lacul de acumular