În martie, Angad Nagra s-a reîntors în clădirea gri şi impersonală din centrul oraşului St. Louis, unde cu trei luni în urmă îşi dăduse testul de cetăţenie. În decembrie, Nagra, cetăţean britanic de origine indiană, răspunsese corect la zece întrebări despre America, iar mai tîrziu, într-un interviu, declarase organizaţiile la care e afiliat şi fusese întrebat dacă e membru al partidului comunist (răspunsul a fost "nu").
Nagra locuieşte în America de mai bine de 10 ani şi va termina facultatea în mai. Din martie e cetăţean. Ceremonia de depunere a jurămîntului a durat cîteva ore - timp în care zeci de oameni din toate colţurile planetei s-au strecurat în sala de tribunal, unde fiecare a găsit pe scaun un steag american şi o listă cu toţi cei care aveau să fie confirmaţi în acea zi. Pentru Nagra şi toţi ceilalţi prezenţi în sală a fost o zi mare - o victorie a imigranţilor.
Astăzi, peste 11 milioane de imigranţi ilegali aşteaptă verdictul Congresului american, care de cîteva luni e prins într-o dezbatere aprigă despre siguranţa graniţelor şi despre viitorul celor care s-au aciuat în America fără hîrtii. George W. Bush a pornit discuţia în 2004, cînd a propus instituirea unui program de muncă pentru imigranţi pe o perioadă limitată. Aceştia ar veni în America, ar lucra cîteva luni şi apoi s-ar întoarce acasă.
Ideile lui Bush nu au mers prea departe şi au fost atacate vehement de membrii propriului său partid, care consideră că strategia e prea blîndă. Propunerea legislativă a Camerei Reprezentanţilor, adoptată în decembrie 2005, e mult mai draconică şi propune, printre altele: construcţia unui gard lung de 1.100 de kilometri de-a lungul graniţei dintre America şi Mexic; eliminarea loteriei vizelor; amenzi de 25.000 de dolari angajatorilor care nu urmează toţi paşii necesari în verificarea statutului legal al muncitorilor.
După votul reprezentan
