Belgradul, în faţa unei crize de guvern, ca urmare a întreruperii negocierilor de asociere la UE de la Haga, până la termenul-limită stabilit pentru sfârşitul lunii trecute, pe generalul Ratko Mladici, suspectat de crime de război.
Comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, care a anunţat decizia, după consultări cu procurorul-şef al Tribunalului de la Haga, Carla del Ponte, s-a declarat "dezamăgit" că guvernul de la Belgrad nu a reuşit să-l predea tribunalului amintit pe fostul comandant-şef al forţelor sârbo-bosniace, care, împreună cu omologul său civil, Radovan Karadjici, se află pe lista principalilor criminali de război implicaţi în evenimentele legate de dezmembrarea fostei Iugoslavii. Concret, cei doi sunt acuzaţi de masacrele de la Srebreniţa, din 1995, în care au murit circa 8.000 de musulmani.
La rândul său, premierul sârb Voislav Kostuniţa, dezvăluind că reţeaua care îl sprijinea pe Mladici a fost dezmembrată şi că generalul este acum "singur şi izolat", a declarat că decizia UE poate provoca Serbiei daune foarte grave şi a făcut apel la Mladici să se predea, amintind că ofiţerii sârbi au pus totdeauna interesele naţiunii mai presus de propriile interese. Asemenea daune au şi început să fie simţite prin demisia vicepremierului Miroliub Labus, şeful echipei de negociatori cu UE, care a dat vina pe primul-ministru pentru că nu l-a predat pe Mladici şi a indus în eroare partea europeană. Nu este clar dacă partidul lui Labus, G-17 Plus, va rămâne în coaliţia guvernamentală sau dacă îi va retrage sprijinul deputaţilor săi din parlament, ceea ce ar duce la prăbuşirea guvernului Kostuniţa. În acest din urmă caz se creează pericolul ca puterea să fie preluată de naţionaliştii extremişti, grupaţi în Partidul Radical Sârb, formaţia politică cea mai puternică din Serbia, al cărei lider, Voislav şeşeli, s-a predat de bunăvoie Tribunalului de la Haga,