Un local ce a fuctionat doar trei decenii, dar a reusit sa devina faimos pentru calitatea bucatariei romanesti, a servirii si a ambientului. Diverse personalitati ale vremii i-au trecut pragul.
Anul 1904, Bucuresti... Enescu si Andreescu, fosti "baieti de pravalie" ai renumitului restaurant "Iordache" (ziaristul N.T.Orasanu atesta aici, printre altele, aparitia "mititeilor"), isi deschid local propriu. In scurt timp, profesionalismul celor doi a facut ca restaurantul sa devina faimos pentru calitatea bucatariei romanesti, a servirii si a ambientului. Virtuosi ai muzicii lautaresti autentice, a caror valoare fusese apreciata laudativ de muzicieni renumiti ai Europei, incantau inimile clientelei.
LAUTARI CELEBRI. Cristache Ciolac, Nicolae Buica, Grigoras Dinicu, Vasile Budisteanu (un maestru al tambalului) si altii onorau si erau onorati la restaurantul "Enescu". Un exemplu: intre "musteriii" localului s-a aflat si celebrul violonist Mischa Elman care daduse un recital la Ateneu si venise sa cineze, la propunerea impresarului Romulus Orchis. Grigoras Dinicu a inceput programul cu piese mici de Fritz Kreisler. A continuat cu piese romanesti din care nu a lipsit "Hora Stacato". Impreuna cu un alt "lautar", Dinicu a mai interpretat "Zigeunerweisen" de Sarasate, "Albina" de Schubert si "Studiul 24" de Paganini, dupa cum consemneaza muzicologul Viorel Cozma. Pe scurt, M.Elman "l-a felicitat in vazul tuturor si i-a propus sa vina la Londra".
Peste un timp, patronul de origine italiana, Casalli, al cunoscutului Green-Parck Hotel, venit la Bucuresti, dupa doua nopti de ascultare a tarafului a facut contract pentru trei luni. Se convinsese de ceea ce ii spusese Mischa Elman: "Du-te la Bucuressti si adu tarafuâ lui Dinicu - ai sa pradesti Londra". Un amanunt pitoresc relatat intr-un interviu de Grigoras Dinicu: "Cand a fost la Bucuresti, Casalli a fotografiat