De o bucata de vreme lumea a devenit nu doar mai complicata ci si mult mai periculoasa. Si nu e vorba doar de criza din Irak sau de amenintarea permanenta a terorismului international de sorginte islamica.
Relatiile dintre Statele Unite si Rusia si chiar dintre principalele puteri europene si Moscova sint probabil cele mai tensionate din 1990 incoace, poate cu exceptia perioadei interventiei NATO in Kosovo.
Securitatea fluxurilor energetice, disputele din jurul programului nuclear iranian, valul militant populist din America de Sud promovar de presedintii Hugo Chavez din Venezuela si Evo Morales din Bolivia, tari care detin importante rezerve de gaz si petrol, ambitiile globale ale Chinei si nevoile sale de energie si materii prime aflate in crestere exploziva, sint tot atitea surse de instabilitate care pot duce oricind la derapaje greu de controlat.
Aflat la Vilnius, capitala Lituaniei, la un forum care a reunit lideri din noua state aflate pina de curind in sfera de influenta sovietica, intre care si Romania, vicepresedintele american Dick Cheney a rostit un discurs despre care influentul cotidian rus „Kommersant" spune ca ar putea reprezenta un semnal de reintoarcere la perioada razboiului rece, care a marcat diviziunea est-vest in
Europa timp de jumatate de secol. „Nu exista justificare pentru actiuni care submineaza integritatea teritoriala a vecinilor. Nu exista interese legitime care sa justifice utilizarea petrolului si gazului drept instrumente de intimidare sau santaj, fie prin manipularea ofertei fie prin incercari de monopolizare a retelelor de transport a energiei."
Probabil ca presa rusa supraliciteaza semnificatia remarcilor, nu doar „Kommersant" ci si majoritatea altor publicatii care au adoptat in mare cam acelasi ton. Dl. Cheney avea in fata o audienta care astepta acest gen de aprecieri dure.