STALINUL ROMANIEI Cultul personalitatii lui Ceausescu, inspirat din practicile staliniste si maoiste, este una dintre cele mai cunoscute variante ale ideologiei comuniste nationaliste.
Comunismul a fost proiectat ca o societate de atei. In sens psihosociologic insa, nevoia de credinta este o constanta a constructiei psihicului uman. Curand dupa detinerea puterii depline, Mao si Stalin au luat locul lui Dumnezeu, religia zeului suprem fiind inlocuita cu propriul cult. Dupa moartea lui Stalin, in statele-satelit, comunismul dobandeste tenta nationalista. Liderii care reusisera sa se mentina vreme mai lunga la putere ca Mao Tze Dun, Tito, Enver Hodja, Kim Ir Sen sau Ceausescu au impus, in acest context, cultul personalitatii lor.
MOSTENIRE. Ceausescu a reusit sa intretina un cult al personalitatii de inegalabila amploare in spatiul european, in primul rand datorita timpului lung in care a detinut puterea (24 ani). Mostenise totodata de la predecesorul sau, Gheorghiu-Dej, controlul deplin asupra mijloacelor de comunicare si politiei represive.
In 1974 a preluat si functia suprema in stat, prin investirea sa ca presedinte al Romaniei. Era comandant suprem al armatei si conducator al organizatiilor de masa si obstesti. Eliminase din conducere fostii ilegalisti si-i inlocuise cu "aparatciki" - activisti formati in scolile de partid, selectati de el insusi in calitatea de coordonator al sectorului organizatoric si de cadre al partidului. In etapa de apogeu a puterii a recurs la o "dictatura de clan", functiile importante fiind ocupate de familia si rudele sotilor Ceausescu. A practicat regimul clientelar initiat de Stalin. Activistii si specialistii originari din Oltenia sa natala aveau sanse sporite de promovare, in oricare segment social si politic.
Multe dintre premisele puterii absolute au fost mostenite din modelul stalinist. In multe dintre deci