PRESA VREMII Zi si noapte s-a lucrat la punerea pe picioare a celei mai vaste icoane a satului romanesc: Muzeul Satului... (Luceafarul, 1966)
Dupa ce a luat fiinta, Muzeul Satului era apreciat, de ziaristii vremii, ca fiind aproape unic in lume. A atras atentia tuturor si a starnit valuri de admiratie si mandrie. "Am batut recordul. In mic, in cadrul national, dar l-am batut. Am facut ocolul satelor din tara: Hateg, Tara Oltului, a Oasului, in Timis, in Gorj, Bistrita-Nasaud, Sibiu, Vrancea, Caracal, Braila... in doua ore. Mergand pe jos, si inca incet, am intrat prin casa si am admirat lucrurile de arta. Cu un cuvant... am vizitat Muzeul Satului", nota Demostene Botez in paginile Universului din 1951.
ANSAMBLU. In noiembrie 1962, Contemporanul, prin vocea academicianului G. Oprescu, reda: " - Arta populara, renumita pretutindeni si atat de pretuita de cunoscatori, unde s-o vedem?, ma intreba lumea. - Vreti sa vedeti un splendid ansamblu de arta populara romaneasca, de la arhitectura pana la cele mai mici obiecte, cu forme elegante, cu ornamente admirabile ca desen si cromatica? Duceti-va la Muzeul Satului le-am spus eu. Si s-au intors toti entuziasmati, mi-au multumit si au dus cu ei amintirea acestui muzeu unic". "In ultimul timp - apreciau redactorii Almanahului Scanteia in 1959 - , sute de turisti din Uniunea Sovietica, China, Cehoslovacia, Germania, Franta, Austria si alte tari au vizitat Muzeul Satului, s-au interesat indeaproape si au apreciat valorile artei noastre populare expuse aici."
ECHIPELE REGALE. Mai aproape de anul in care muzeul a luat fiinta s-a aflat Ilustratiunea Romana. "31 Martie 1937. In salile Muzeului Satului reconstituit sâa inaugurat, in prezenta Suveranului - din a carui inalta initiativa sâa pornit vasta opera expusa aici - a treia expozitie a echipelor regale studentesti, reprezentand, in mod sintetic, rezultatele