Numărul profesorilor universitari pensionabili creşte de la an la an. Universităţile fac eforturi financiare uriaşe pentru a le plăti salariile şi, ca urmare a acestui fapt, se caută soluţii Numărul profesorilor universitari pensionabili creşte de la an la an. Universităţile fac eforturi financiare uriaşe pentru a le plăti salariile şi, ca urmare a acestui fapt, se caută soluţii pentru a scăpa de unii profesori universitari aflaţi în prelungire de activitate. La Universitatea Politehnica din Bucureşti, cea mai mare din ţară, numărul profesorilor universitari aflaţi în prelungire, cu vârste cuprinse între 65 şi 70 de ani, reprezintă mai mult de o cincime din numărul total al profesorilor universitari. "Anul acesta avem 108 profesori universitari în prelungire, din totalul de 533, iar pentru anul viitor se preconizează că vor depăşi vârsta de 65 de ani un total de 135 de persoane. Aceştia presupun un efort financiar pe care Politehnica nu îl mai poate suporta", spune Anton Hadăr, liderul Uniunii Sindicatelor Cadrelor Didactice din Politehnică (USCD). Acesta este motivul pentru care se încearcă, în această perioadă, punerea la punct a unui sistem de triere a profesorilor universitari cu vârste de peste 65 de ani, aflaţi încă în activitate didactică, triere ce se va realiza după criterii care au în centrul lor activitatea de cercetare a respectivilor. "Noi am propus ca evaluarea să se facă în funcţie de articolele publicate în reviste cotate ISI, în funcţie de numărul de lucrări apărute, în funcţie de numărul de doctoranzi pe care îi coordonează sau de banii pe care îi aduc universităţii prin contractele de cercetare. Rămâne de văzut dacă Senatul universităţii va aproba această modalitate de evaluare", spune liderul sindical Anton Hadăr. Reducerea considerabilă a ponderii profesorilor universitari în prelungire va atrage după sine, pe de-o parte, reducerea efortului f