Florina ILIS
Cinci nori colorati pe cerul de rasarit
Editura Cartea Romaneasca,
Bucuresti, 2006, 216 p.
In materie de critica literara, consensul in privinta aprecierii unui autor contemporan este aproape de neimaginat. Diferentele de gust si de orientare literara, ca sa nu mai vorbim de cele dictate de marunte interese de grup, au facut ca opiniile exprimate in legatura cu un autor sau o opera sa varieze, de cele mai multe ori, de la apreciere fara retineri la contestare categorica. Florina Ilis este, din acest punct de vedere, o exceptie fericita. Cruciada copiilor, romanul publicat anul trecut la editura Cartea Romaneasca, a intrunit aprecierile unanime ale criticilor, a luat toate premiile acordate de institutii culturale publice sau private si nu-mi amintesc sa fi existat vreo cronica negativa care sa arunce vreo umbra de indoiala asupra calitatii acestuia.
Mai mult decit atit, cartea Florinei Ilis a cucerit si „voturile“ publicului cititor, atingind un record al vinzarilor la categoria „scriitori romani contemporani“.
De curind, editura Cartea Romaneasca a lansat un nou roman semnat Florina Ilis – Cinci nori colorati pe cerul de rasarit, care are toate sansele sa repete performantele Cruciadei copiilor. Se poate vorbi, oare, de un „secret“ al Florinei Ilis? Daca talentul nativ, remarcat si de Stefan Borbély pe coperta a IV-a a Cruciadei copiilor, poate fi considerat un „secret“, atunci raspunsul este unul afirmativ. Dar nu singurul. Inteligenta creatoare si puterea de inventie epica sint calitati pe care Florina Ilis le are cu prisosinta.
Convinsa ca „astazi, mai mult ca oricind, cititorul are nevoie de poveste“, romanciera construieste lumi fictionale in spatiul carora evolueaza personaje viabile, ce poarta cu ele fascinante povesti despre forta destinului si puterea imaginatiei, povesti derulate
