Mai mult decât oricând, reapariţia virusului gripei aviare în opt judeţe din România a provocat reacţii extreme din partea autorităţilor. În Făgăraş, Codlea şi Dumbrăviţa Bârsei, Mai mult decât oricând, reapariţia virusului gripei aviare în opt judeţe din România a provocat reacţii extreme din partea autorităţilor. În Făgăraş, Codlea şi Dumbrăviţa Bârsei, accesul călătorilor în trenurile care tranzitează aceste localităţi este permis doar în sensul de intrare în oraş. Specialiştii sunt, însă, de părere că măsurile sunt exagerate şi, până acum, nu s-a demonstrat ştiinţific pericolul aviar pentru om. Prof. dr. Petre Calistru, directorul Spitalului de Boli Infecţioase "Victor Babeş", ne-a spus mai multe despre acest subiect. - Cât de protejaţi suntem împotriva virusului aviar? - Pentru fiecare dintre viruşi există un anumit receptor. Virusul gripei aviare H5N1 are ca receptor acidul sialic alfa 2,6 GAL, iar acest receptor, conform unui articol publicat în revista Nature, în 23 martie 2006, nu se găseşte în epiteliul căilor respiratorii ale omului. În consecinţă, există o barieră moleculară în calea transmiterii aerogene, de la om la om a virusului gripei aviare. Pot fi în pericol acei indivizi care ar mânca puii şi găinile întregi, cu pene, cu excremente şi ouăle cu coajă cu tot, fără să le prelucreze termic. - Cum ar fi trebuit acţionat în focare? - Există modalitaţi de izolare funcţională pentru orice boală care nu se transmite aerogen. Dacă o persoană este bolnavă de o boală transmisibilă, în jurul ei se delimitează o zonă, prin care nu se trece. Dar virusul nu creşte pe roţile de fier, virusul creşte numai pe celulă embrionată. El nu se poate multiplica, nu se poate hrăni, nu are tub digestiv ca bacteriile şi trebuie să trăiască pe o celulă vie. Bolile transmisibile sunt autolimitante. Pe măsură ce apar bolile, apare şi anticorpul. - Atunci cum s-a creat aceas