Astăzi se împlinesc 16 ani de la primele alegeri libere şi democratice din România de după Revoluţia din 1989. Pe 20 mai 1990, electoratul s-a prezentat masiv la urne, alegând un nou preşedinte al ţării şi un nou Parlament.
La primele alegeri parlamentare din 20 mai 1990, 18 partide politice au reuşit să câştige locuri în Parlament, deoarece nu fusese fixată o limită de voturi pentru admitere. Participarea la scrutin a fost una record, de 86% din totalul celor cu drept de vot, cifra care cu greu mai poate fi atinsă de alegerile viitoare.
În acea zi, 85,07% din alegători au pus ştampila pe Ion Iliescu. Contracandidaţii săi, Radu Câmpeanu, susţinut de PNL şi Ion Raţiu, au obţinut 10,64%, respectiv 4,29% din voturile celor care s-au prezentat la urne. Alegerile pentru parlament au fost câştigate detaşat de Frontul Salvării Naţionale, care a obţinut 66% din opţiunile românilor. Ierarhia a fost completată de UDMR, cu 7%, PNL - 6,8%. Mişcarea Ecologistă din România şi PNŢCD obţinuse, fiecare, aproape 2,5% din voturile electoratului. De remarcat că nu mai puţin de 11,5% din voturi au revenit partidelor care au obţinut în alegeri mai puţin de 1%.
Primele alegeri libere de după Revoluţie s-au desfăşurat în ziua cunoscută în calendarul religios drept Duminica Orbului. Această coincidenţă a fost speculată ani de zile de opoziţia politică, stârnind proteste din partea fostului preşedinte al României, Ion Iliescu.
În opinia lui Iliescu însă, ziua de 20 mai 1990, a fost numită pe nedrept Duminica Orbului, deoarece a adus legitimitate, românii mergând la vot cu ochii larg deschişi. Fostul preşedinte recunoaşte totuşi că, în perioada care a trecut de atunci, unele lucruri puteau fi făcute mai bine. Astăzi se împlinesc 16 ani de la primele alegeri libere şi democratice din România de după Revoluţia din 1989. Pe 20 mai 1990, elec