Lui Stalin ii placea sa povesteasca el insusi apropiatilor sai anecdote⦠cu Stalin. Printre preferatele sale era si aceasta: "Intr-o zi, Stalin si-a ratacit una din pipele sale. Dupa ce seara se plansese tovarasilor sai de disparitia ei, a doua zi le-a declarat bucuros ca o gasise cazuta dupa o canapea. «Imposibil, tovarase Stalin, i-a replicat Beria. Pana acum, deja trei insi au marturisit, in ancheta, ca ei v-au sustras-o, fiind agenti imperialisti infiltrati in anturajul dumneavostra»". Seful comunistilor din componenta delegatiei romane la Conferinta de Pace de la Paris a fost Gheorghiu-Dej. Amanuntul a fost, desigur, de importanta minora sau de nebagat in seama printre ceilalti "romani trimisi sa reprezinte interesele tarii la Paris". Jocurile fiind facute intre marile puteri, romanii trebuie ca s-au simtit mai curand intr-un luxos sejur turistic, decat in delegatie, finantele tarii secatuite de razboi fiind, chiar si atunci, fara mila mulse, in beneficiul "reprezentantilor". Astfel ca, dupa propriile sale declaratii, din banii primiti ca diurna, Patrascanu ramasese la intoarcerea in tara cu 8.000 de franci elvetieni. Acestea erau "economiile" unuia care venise, ca multi altii, insotit si de-o nevasta cheltuitoare, eleganta si ifosele Elenei Patrascanu mergand pana la a-l face pe Gheorghiu-Dej sa-i atraga sotului atentia ca "spiritul mic-burghez" al "tovarasei sale" ii poate cauza mari neplaceri.
Daca delegatii de "moda veche" se regaseau in largul lumii lor, ar fi gresit sa ne inchipuim ca fostii ilegalisti, scapati de prigoana Sigurantei, gustau nestingheriti bucuriile libertatii si placerilor "capitalei luminii". In cercul puterii comunistii vor pastra fata de toti, ca in ilegalitate, spiritul conspirativ si suspiciunea "vigilenta". Chemat in tara de Ana Pauker si Vasile Luca, pentru pregatirea alegerilor, Gheorghiu-Dej il desemneaza ca inlocu