Frumoaselor fete - cu hormonii lor total receptivi - le plac realmente faptele de vitejie vizuala ale celor ce le curteaza. Pe trotuar sau la un pai, pe terasa. Cam abrupt si cam dubios erotic. Dar asta-i... De plecat, perifrastic, de la constatarea lui Sorin Alexandrescu, peremptorie, ca femeile noastre sint din ce in ce mai frumoase. Acceptata, prompt simptomatic, de Horia Roman Patapievici, care-l si provocase tv in chestiune. As include, aditional, si pe fete. Asta, pentru a-mi servi scenariului. Care ar putea incepe cu evocarea cavalerismului cruciat, circumstanta suprema pentru etalarea pieptosilor juni in fata nu mai putin pieptoaselor castelane, ramase intr-o pe cit de lunga, pe atit de virtuoasa asteptare. Si ar avea in vedere, juxtapus, o cu totul alta vitejie, una ce se consuma chiar sub ochii nostri, nu atit de pretabila madrigalului cavaleresc, oricum consemnabila. Se petrece in artele vizuale - eufemism larg tolerant - un fenomen, defel regional, rascolind straturi adinci ale fiintei - tinere, cu precadere - aduse cu perseverenta indirjire la suprafata pentru a atrage pur si simplu atentia. A provoca. Explicabil freudian, fenomenul nu are insa si revelanta in plan creator. Pentru ca efectele lui sint batator la ochi de futile. Superbelor parade ale fetelor in floare de pe marile bulevarde sau de pe haioasele terase, cavalerii trebuie sa le raspunda, nu?, cu fapte de arme. Unul din fapte se vrea a fi arta vizuala. Nu pictura, nu sculptura, indeletniciri, phuah, insuportabil de vetuste. Artele vizuale! Dragutul baietica, vag efeminat - nedisplacind tocmai prin asta rafinatelor fete - se arunca, brav cavalereste, in lupta, alegind solutii la moda, cele care - desi fumate acum o suta de ani - au inca sartul provocarii. Iar daca aratosul baietica se mai si integreaza unui grup congener, atunci rezonanta se amplifica in decibeli nemasurabili. Frumoaselor fete