DOCUMENT Bataia declansata acum in jurul arhivelor SRI, de indivizi cu o meserie incerta, care nu vor nimic altceva decat sa-i arate pe altii cu degetul, reprezinta unul din cele mai penibile episoade din ultimii 16 ani de istorie postrevolutionara ai Romaniei. Intre altele, iata de ce insistam ca arhivele fostei Securitati, laolalta cu partile ramase acolo din arhivele Serviciului Special de Informatii din anii razboiului si totalitatea arhivelor Sigurantei de odinioara, sa fie predate Arhivelor Statului: pentru a se declansa, in sfarsit, studiul lor sistematic si pentru a se pune punct valului de minciuni lansate pe piata de istoricii de partid, precum si de alti indivizi, care pretind ca se trag fie din osul lui Dinu Bratianu, fie din osul lui Iuliu Maniu.
In anii â60, inaintea gratierii in masa a fostilor detinuti politici, cei care urmau sa fie eliberati din penitenciarele tarii au fost supusi unui program de reeducare special. Multi istorici si ziaristi au vazut in aceasta initiativa un nou prilej de schingiuire a victimelor unei istorii nedrepte si au tratat aceasta reeducare asa cum tratam o oroare. In realitate, nu s-a reeditat "fenomenul Pitesti", noua reeducare a fost altceva, cu totul altceva. Multi dintre liderii partidelor istorice scoase de comunisti in afara legii au fost invitati sa astearna detaliat pe hartie tot ce stiau despre ceea ce se intamplase in zbuciumatii ani â40. Si au rezultat confesiuni uneori de-a dreptul halucinante, care explica numeroase situatii si conjuncturi asupra carora pluteste si astazi un mister absolut. Insa asta nu-i intereseaza pe unii istorici, preocupati de Ristea Priboi, cu toate ca de Ristea Priboi se ocupa persoane ceva mai calificate, din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie.
Scoaterea la lumina a situatiilor si conjuncturilor amintite este cu atat mai necesara, cu cat se extinde moda nefasta de a
