ani mai târziu, când a fost dat în funcţiune tronsonul Sighişoara. A urmat în 1910 tronsonul Agnita - Sibiu şi Cornăţel - Vurpăr. Linia a fost naţionalizată în anul 1948, iar în 1963, ani mai târziu, când a fost dat în funcţiune tronsonul Sighişoara. A urmat în 1910 tronsonul Agnita - Sibiu şi Cornăţel - Vurpăr. Linia a fost naţionalizată în anul 1948, iar în 1963, tronsonul Sighişoara - Agnita a fost închis. Tronsonul Cornăţel - Vurpăr a fost, şi el, închis în iunie 1997. Ultimul tronson care mai funcţiona, anume Agnita - Sibiu, a fost şi el închis. Astfel, ultima cursă a mocăniţei pe Valea Hârtibaciului se încheia în urmă cu cinci ani. Primarul localităţii Agnita, Curcean Marius Radu, care este preşedintele asociaţiei "Valea Hârtibaciului", ne-a declarat că demersurile Fundaţiei "Mihai Eminescu" din Marea Britanie, pentru proiectul în discuţie, au început anul trecut şi organizaţia engleză a achitat 10.000 de dolari pentru studiul de fezabilitate, studiu donat Consiliului Local Agnita.Luminiţa Holban, reprezentantul Fundaţiei "Mihai Eminescu", consideră că sunt suficiente motive şi argumente pentru susţinerea propunerii de revitalizare a acestei linii ferate înguste, printre ele numărându-se şi revitalizarea vieţii economice în zonele rurale cuprinse de traseul mocăniţei. "Pentru ruta Sibiu - Agnita şi Cornăţel - Vurpăr am realizat studiul de fezabilitate. Proiectul este ambiţios, dar sunt unele probleme care trebuie rezolvate, printre care şi uzura avansată a căii ferate Sibiu - Sighişoara", spune Luminiţa Holban.Primarul localităţii Agnita recunoaşte că fosta Societate a Căilor Ferate Române are în componenţa sa două societăţi distincte. "Societatea care are în gestiune linia ferată vrea dezmembrarea ei şi valorificarea rapidă, iar societatea care administrează celelalte active este dispusă la un parteneriat pe proiecte turistice. Am depus toate diligenţele nece