Cu fiecare an care trece, mineriadele devin un fenomen peste care se asterne tot mai mult uitarea, tanara generatie fiind aproape ignoranta. Uneori, pentru ca elevii nu sunt deloc interesati si alteori pentru ca informatiile ce le sunt oferite in manualul de istorie sunt oarecum superficiale. In prezent, subiectul mineriade este tratat in manualele de istorie pentru clasele a VIII-a si a XII-a, precum si la disciplina Cultura civica, ce se studiaza in clasa a VIII-a. Poate pentru ca sunt destul de mici ca varsta, elevii de clasa a VIII-a invata foarte putin despre mineriade, fenomenul fiind explicat doar in cateva randuri. In schimb, in clasa a XII-a, cand vorbim deja de tineri care-si serbeaza majoratul, subiectul este tratat pe larg si foarte bine. Cinci randuri In manualul de Istorie pentru clasa a VIII-a al Editurii Humanitas, fenomenul mineriada este explicat de autori in doar cinci randuri, in capitolul XII, la lectia 5 - Revenirea la democratie: "Manifestatiile anticomuniste nu inceteaza insa, fenomenul cel mai elocvent fiind cel denumit "Piata Universitatii", caruia i se pune capat prin interventia minerilor in iunie 1990. In septembrie 1991, o alta descindere a minerilor la Bucuresti duce la caderea guvernului Roman. "Mineriadele" au afectat statul de drept si tentativele de inchegare a societatii civile". Aceeasi trecere rapida se intalneste si la Cultura civica, manualul pentru clasa a VIII-a al Editurii Corint, unde autorii explica fenomenul tot in cateva randuri. "Intr-un stat democratic, cetatenii au dreptul de a-si manifesta nemultumirile prin actiuni de protest desfasurate in mod pasnic - greve, marsuri, manifestatii de strada. Dar, cand acestea isi pierd legalitatea si inlocuiesc protestul civilizat si dialogul cu forta, ia nastere violenta. Astfel de actiuni au fost, la noi in tara, mineriadele din 1990, 1991 si 1999, care au incercat sa restabile