In Rusia, un presedinte decis sa tina toata puterea sub controlul sau strict si-a subordonat intreaga mass-media. In America, presedintele incearca sa isi apere strategiile de ochii cetatenilor invocand legile spionajului si interesul suprem al patriei.
Ziare inchise, posturi de televiziune cenzurate, jurnalisti ucisi. Asa arata peisajul mediatic din Rusia, tara care tocmai a gazduit al 59-lea Congres Mondial al presei, unde o parte insemnata a discutiilor a vizat libertatea presei.
UNUL CATE UNUL. Controlul asupra a tot ce se scrie si se transmite in Rusia a fost, pentru Vladimir Putin, unul dintre principalele scopuri ale mandatului sau prezidential. Din 2000, cand a venit la putere, si pana azi, li-derul ajuns presedinte cu ajutorul unei strategii mediatice precise si-a atins tinta, comenteaza Agentia France Presse. Sfarsitul mass-media critice la adresa Kremlinului s-a consumat in 2001, cand postul de televiziune NTV, considerat cel mai profesionist si critic, a ajuns la mana celui mai puternic om din Rusia. Au urmat posturile de televiziune TV6 si TVS, cotidienele Segodnia si Novye Izvestia, saptamanalul Itogui. Toate aceste voci care indrazneau sa puna sub semnul intrebarii legitimitatea unor decizii ale puterii au fost eliminate, intr-un fel sau altul, din peisajul mediatic rusesc, fie prin inchiderea pravaliilor, fie prin schimbarea totala a conducerii, finantarii si, implicit, a orientarii. Implicarea in presa scrisa a gigantului Gazprom a intarit rolul statului asupra a ceea ce se scrie si se citeste in Rusia. Miza cea mai importanta a bataliei dintre Kremlin si jurnalisti ramane totusi televiziunea. "Putin a venit la putere datorita televiziunii si nu suporta sa-si auda vreo critica pe vreun post, vrea sa detina controlul total", a declarat, pentru AFP, politologul Andrei Piontkovski.
Razboiul din Cecenia si luarea de ostatici de la Besla
