Desi au trecut patru secole, figura lui Shakespeare ramane in parte o enigma. Misterul care persista in ce priveste trasaturile sale, ca si secretele biografice intretin pasiunea britanicilor, care, periodic, pun la indoiala identitatea marelui William, autor al unei opere imense si singulare. Pentru a sarbatori cea de-a 500-a aniversare, National Portrait Gallery din Londra propune o expozitie fascinanta, centrata pe sase presupuse portrete ale genialului poet, nascut in 1564 la Stratford-upon-Avon si mort in acelasi oras in 1616. Muzeul le insoteste de alte doua reprezentari ale lui Shakespeare: gravura, de factura mediocra, a lui Martin Droeshourt, care orneaza frontispiciul primei editii (1623) a "comediilor, istoriilor si tragediilor" si o copie a bustului din marmura sculptat chiar dupa moartea sa in Biserica Sfanta Treime, din orasul natal. Pentru a veni in ajutorul cercetarilor asupra lui Shakespeare, expozitia ofera o multitudine de indicii legate de viata si opera bardului, care reprezinta autentice piese pretioase: scrisori, obiecte personale, vestminte, pantofi, harti, carti costume de scena, portrete ale contemporanilor (poeti, protectori sau suverani). Se poate zabovi asupra actului de casatorie a dramaturgului cu Anne Hathaway, asupra registrelor de botez ale copiilor cuplului, asupra testamentului prin care Shakespeare lasa vaduvei sale ca unic mostenitor "al doilea pat". Dar in primul rand cele trei chipuri, supuse razelor X de catre experti timp de trei ani si jumatate. Doua dintre ele au fost descalificate: Soest Portrait, pictat la 50 de ani dupa moartea poetului, si Janssen Portrait, facut in timpul vietii poetului, dar un restaurator a demonstrat in 1988 ca avea calvitie deliberat accentuata pentru a-i da un aer mai "shakespearian". In Grafton Portrait, tanarul cu figura angelica la 24 de ani, viitorul poet genial, poarta un vestmant din cati