In competitia memoriei ultragiate, numai crimele altora au cu adevarat valoare. O asociatie a fostilor combatanti anticomunisti participanti la revolutia din 1956 din Ungaria i-a cerut presedintelui Bush ca pe timpul recentei sale vizite la Budapesta sa prezinte scuze poporului maghiar pentru inactiunea Statelor Unite in cazul tragicelor evenimente de acum cincizeci de ani. Intr-un comunicat trimis agentiei France Presse, asociatia acuza Statele Unite de a fi jucat atunci "un rol dezonorant'. In ciuda aparentelor, cererea nu pare sa fie o farsa. In ce-l priveste pe Bush, cel putin, ironia lucrurilor sta in faptul ca vechile acuzatii de interventionism unilateral (in Irak, mai ales!) nu au fost niciodata mai vii decit astazi. Probabil, este ceva cu care presedintele american trebuie sa se fi obisnuit. La drept vorbind, se stie de ceva vreme ca mai tot ce se petrece rau in lume se datoreaza Americii si personal dlui Bush, de la criza financiara din Argentina la victoria Hamas, ca sa nu mai vorbim de cutremurul de pamint din Pakistan ori de crizele sociale din Franta. De data aceasta, ceea ce se reproseaza Statelor Unite este "jocul dublu" din timpul insurectiei budapestane: pe de o parte, incitarea la revolta, iar pe de alta, abandonarea rebelilor. Astfel, presedintele Eisenhower ar fi dat practic "un foc verde" invaziei sovietice, mai cu seama prin incitarile la lupta transmise de Radio Europa Libera. Intelegem de aici, mai intii, ca invazia sovietica nu a fost decit un raspuns legitim la revolta maghiara provocata de americani, apoi ca insurgentii anti-comunisti budapestani nu s-au ridicat voluntar contra tiraniei rusesti, ci doar ca urmare a instigarii lor (fiind, eventual, momiti cu ciocolata si banane!) de catre americani. Oricit ar parea de curios, acest gen de logica istorica (fie si din partea unei asociatii de fosti combatanti anti-comunisti!) a devenit destul