Impozitarea preferentiala a micro-intreprinderilor: o binecuvantare sau un blestem?

In prezent are loc o dezbatere aprinsa in Parlament cu privire la o anumita propunere din noul Cod fiscal, respectiv aplicarea cotei unice a impozitului pe profit, de 16%, asupra microintreprinderilor. Exista initiative de diluare a acestei propuneri, de exemplu prin continuarea aplicarii ratei preferentiale de 3% asupra cifrei de afaceri acelor microintreprinderi care sunt implicate in activitati productive sau celor care au o cifra de afaceri mai mica de 100.000 de euro pe an, adica marii majoritati a microintreprinderilor existente. Daca aceste initiative vor avea castig de cauza, cateva consecinte severe sunt de asteptat:

La nivel macroeconomic, aceasta crestere a impozitarii (presupusa a aduce venituri suplimentare de circa 0,5% din PIB) este conceputa ca o alternativa la cresterea unuia din impozitele majore (pe venit sau TVA). Daca respectiva crestere nu va avea loc, atunci va deveni dificil pentru autoritati sa evite o crestere a unuia dintre aceste (sau a ambelor) impozite majore, fapt care ar afecta toti producatorii si consumatorii din tara, nu numai cele aproximativ 200.000 de microintreprinderi. Mai merita mentionat ca, si daca impozitarea crescuta a microintreprinderilor este acceptata, bugetul Romaniei tot nu isi va creste veniturile in proportia ceruta de cheltuielile legate de aderarea la UE. Nemajorarea acestui impozit n-ar face decat sa complice si mai mult lucrurile.

La nivel microeconomic, se pune problema asigurarii unui "teren de joc similar" tuturor actorilor din economie, idee sustinuta in mod repetat de catre Guvern. In practica, impozitarea preferentiala a microintreprinderilor a fost utilizata extensiv de cautatorii de rente, in trei modalitati:

a) prin neplata Contributiilor la Asigurarile Sociale (CAS) aferente muncii remune