- Diverse - nr. 125 / 28 Iunie, 2006 Ovidiu Bujor, nepotul preotului Andrei Bujor, spune ca incearca sa ierte. "Eu, la 23 septembrie, cand fac slujba de pomenire, spun sa le ierte pacatele celor care i-au asasinat, fiindca cine are mai multa trebuinta de indurare si iertare: criminalul sau cel care a fost martirizat si ucis?". Asta ii spune parintelui Toma Vasile, cel care astazi slujeste acolo unde a slujit unchiul sau, parintele Andrei Bujor. "Trebuie spus peste tot asa cum s-a petrecut _ completeaza parintele Toma. Sa avem grija sa nu mai cream circumstante ca sa se mai faca o data asa ca atunci. Din ce mi-au spus oamenii din sat, preotul Bujor a fost avertizat de ceea ce s-ar fi putut intampla, dar a spus ca vrea sa moara cu familia lui". "Prima data l-au omorat pe parinte. Dupa aceea, cu baionetele l-au strapuns pe Victoras, varul meu, dupa aceea si-au batut toata noaptea joc de femei; pe urma, rand pe rand le-au omorat...", continua Ovidiu Bujor. "Eu nu am nimic cu ungurii, nici cu sasii, cu nimeni. Dar sa se faca dreptate, sa nu fie ridicat la rang de erou un om care a facut ce a facut". Ovidiu Bujor se teme ca urmasii nu vor sti ce sa faca. "Noi, astia batrani, care mai stim, peste cativa ani vom pleca. Trebuie sa cu noasca si generatia tanara ce s-a intamplat. Trebuie sa nu mai permita niciodata sa se repete teroarea". Numerosi critici literari si cercetatori care se ocupa de opera si activitatea Wass Albert, au con-statat contradictia extrema ce caracterizeaza atitudinea sa ca om si scriitor. Ei se raporteaza de obicei la romanul sau intitulat "Funtinelli boszorkany" (titlul romanului tradus in limba romana "Langa scaunul Domnului"), in care scriitorul prezinta, intr-adevar, cu simpatie, personaje romanesti. Pornind de la acest roman, initiatorii cultului grofului Wass Albert sustin teza ca atitudinea scriitorului a fost pilduitor de europeana si ca