Mastita este o inflamatie a sânului, cel mai adesea relationata cu alaptarea. Aceasta inflamatie poate fi asociata cu lezarea tisulara, infectia sau ambele. Potrivit site-ului sfatulmedicului.ro, una din cinci femei care alapteaza va suferi de mastita in timpul primelor sase luni de viata ale copilului. Potrivit specialistilor, mastita se datoreaza unui flux scazut al laptelui. Când incepe lactatia, laptele invadeaza tesutul mamar inconjurator care se inflameaza si predispune la infectie. De asemenea, infectia se dezvolta când mamelonul devine crapat si iritat (de obicei, datorita unei tehnici de alaptare improprii), permitând patrunderea bacteriilor. La femeile care nu alapteaza, mastita poate aparea datorita dilatarii sau iregularitatilor ductului, unei lezari a sânului (taietura sau muscatura) si foarte rar datorita cancerului mamar sau tuberculozei. In perioada alaptarii, mastita afecteaza, de obicei, un singur sân si debuteaza cu o zona dureroasa, calda si inrosita. Pot aparea febra, frisoanele, nevralgiile si simptomele pseudogripale (asemanatoare gripei). In acest caz, este necesara interventia medicului. Agravarea mastitei se manifesta prin afectarea ganglionilor axilari, de partea sânului afectat, care sunt crescuti in volum si durerosi, accelerarea pulsului si agravarea simptomelor gripei. Mastita poate evolua spre abces mamar, care se prezinta ca o formatiune ferma si dureroasa. In perioada alaptarii, mastita poate aparea oricând. Perioada cu cel mai crescut risc este in primele doua luni dupa nastere, inainte ca obiceiurile alimentare sa se reglementeze. Factorii de risc pentru aparitia mastitei in perioada alaptarii includ existenta unui episod anterior de mastita; o golire incompleta sau intârziata a sânilor, fapt care favorizeaza angorjarea; blocarea canalelor galactofore (care conduc laptele spre exterior); mameloane crapate si iritate datorate unei p