- Diverse - nr. 130 / 5 Iulie, 2006 Titlul citat mai inainte indica clar pozitia scriitorului, si nu doar convingerile eroului principal. Personajul central din nuvela exprima desigur crezul politic a lui Wass Albert si inversunarea cu care, zeci de ani, a refuzat Hotararea Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia. El a crezut ca este imposibil ca, la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia sa fie proclamata unirea Ardealului cu Romania, neluand in seama nici faptele social-istorice care au facut posibila realizarea unirii, datorata in mare parte politicii de maghiarizare fortata, aplicata sistematic de Budapesta, dupa crearea dualismului austro-ungar. A desconsiderat marile personalitati progresiste ale maghiarilor, creatori de talie europeana _ care, oricat de afectati au fost de destramarea Ungariei vechi si de pierderea teritoriilor, au tinut seama, in mod obiectiv, de legitatile dezvoltarii sociale si de faptul ca nationalitatile care traiau pe teritoriul monarhiei Austro-Ungare aveau si ele dreptul la existenta lor nationala libera si la formarea propriilor state nationale, la fel si poporul maghiar. Nici o clipa Wass Albert nu a stiut sa recunoasca si sa tina seama, in mod obiectiv, de progresele sociale ale timpului sau, de faptul ca Ardealul poate sa apartina Romaniei, si tocmai de aceea spune prin personajul principal al nuvelei ca: "Alipirea la o alta tara fata de care nu avem nici o relatie, asa ceva nu am gasit scris in carti". Cu acestea, scriitorul declara un neadevar, deoarece faptele istorice demonstreaza ca, pe de o parte, la Alba Iulia nu marile puteri au hotarat, ci Istoria, timpul, iar pe de alta parte, aceasta hotarare a avut ca motivatie esentiala faptul ca majoritatea populatiei din Ardeal era compusa din romani. Desigur, Wass Albert a stiut ca istoricii maghiari obiectivi, oamenii de stiinta nu impartasesc punctul sau de vedere, ingust, in legat