Imi amintesc de un talk-show al Nasului in care primarul in devenire Adrian Poteras a explicat cu trufie contracandidatului sau din PSD cita libertate, eleganta si nonsalanta exista in PNL. Daca-l ascultai si daca nu te irita aroganta vadita, puteai sa crezi ca PNL este raiul de pe pamint, un partid care asculta si respecta fiecare parere si principiu, intelege fiecare inclinatie si comportament.

Iata insa ca vorbind despre casatoria homosexualilor, acelasi primar, deja devenit si plin de libertate si intelegere, declara ca nici nu-i trece prin cap sa-i casatoreasca, „chiar daca va exista o lege in acest sens“. Si completeaza: „Mie imi plac fetele!“ (Libertatea, joi 1 iunie 2006)

Sa-ti freci ochii, nu alta. Nu trebuie sa fii nici liberal, nici primar, ci „doar“ cetatean responsabil sa stii ca legea se refera si la tine, este obligatorie si pentru tine, iar daca nu-ti place (ceea ce se poate intimpla, dreptul nu este cuvintul lui Dumnezeu) sint modalitati mai stilate pentru a-ti exprima dezacordul. Nu trebuie sa fii liberal sa-i respecti pe ceilalti, sa suporti faptul ca nu toti sintem la fel, nu toti avem aceleasi gusturi, inclinatii, placeri etc. Daca esti liberal, un liberal care provoaca prin atitudinea lui mai mult decit afisata, ai datoria nu doar sa-i respecti pe ceilalti, ci chiar sa lupti pentru recunoasterea dreptului lor de a fi altfel.

Or, n-as putea sa-mi imaginez ceva mai trist, mai balcanic, mai specific romanesc decit aceasta exclamatie mitocana a unui „liberal“ despre propriile-i preferinte. Se pare ca marele liberal nu intelege chiar esenta ideologiei pentru care a optat. Fireste ca si domnul Poteras are dreptul sa-si exprime preferintele, dar intr-o asemenea situatie exclamatia citata e mai degraba o porunca sau o directiva decit o parere. „Mie-mi plac fetele, sa va placa si voua!“, sau mai curind „sa le placa tuturora!“, pa