Economia arde gazul, iar populatia plateste facturile si se razbuna consumand marfa din import
Ceausescu a avut un vis termoelectric. Se facea ca e musai ca Romania sa-si castige independenta energetica. N-a mai apucat sa-l implineasca, dar in anii care au urmat visul a devenit aproape realitate. La sfarsitul lui 2004, gradul de independenta energetica era evaluat la 72%, comparativ cu 45% in UE.
Nu ca am produce destul, dar consumam foarte putin. Studiile spun ca Romania are cel mai mic consum energetic din regiune. Exprimat in echivalent petrol, acesta abia ajunge la 1,8 tone/locuitor. Pana si Bulgaria consuma 2,2 tone. Polonia si Ungaria urca spre 2,3-2,5 - mai aproape de media de 2,7 tone vazuta la noii membri ai Uniunii Europene. In frunte sta Rusia, cu 4,1 tone pe locuitor.
Si totusi exista voci care continua sa spuna ca economia romaneasca este energofaga. De unde si pana unde? Asa pare ca e economia rusa. Noi consumam mai putin decat Polonia si Ungaria, iar PIB-ul nostru a crescut in ultimii ani mai repede decat al lor, deci ar trebui sa fim mai performanti.
Din pacate, cei care sustin ca in produsele noastre intra prea multa energie insista: ne trebuie de trei ori mai multa energie decat slovenilor pentru a produce 1.000 de euro de PIB. Ei spun ca economia isi permite sa consume fiindca se abtine populatia. Ca treaba-i buna numai in medie. Suntem la fel de stabili macroeconomic ca Polonia si Ungaria, dar populatia e vai de capul ei - jumatate din romani ard doar cate-un bec chior in odaia unica de la tara.
Tot nu-i credem, dar in acelasi timp pare ciudat de ce ne-a tot pisat Fondul Monetar International cu scumpirea energiei si de ce, in replica, oamenii isi pun apometre si microcentrale, deschid televizoarele doar doua ore pe zi ca in vremea de trista amintire sau isi lasa masinile sa zaca in fata blocului. Inseamna ca un sambu
