DOINA JELA
Cenzura si discernamant
Ma întorsesem luni, 11 iunie, de la o comemorare a Adrianei Georgescu initiata de IMER la Asezamintele Bratianu. Sala fusese, e drept, plina, dar plina de cunostinte vechi de macar saisprezece ani, disidenti, ca Vasile Paraschiv, Gabriel Andreescu, fosti detinuti politici, ca Radulescu Zonner, Dinu Zamfirescu, jurnalisti preocupati de istoria recenta, Nicolae Florescu, Christian Mititelu, de la BBC, cercetatori ca Mihai Cazacu, Petre Turlea, în fine, Raluca Voicu Arnautoiu, fiica luptatorului în munti, Toma Arnautoiu. Cativa cercetatori tineri, de la CNSAS, dintre care nu-l stiu înca pe nume decat pe Dragos Marcu. Suntem, de mai multa vreme, un fel de club, al unor insi care împartasesc acelasi hobby, ca niste colectionari de timbre sau bridgisti, uniti printr-o preocupare un pic sumbra, trecutul comunist. Tocmai de aceea cred ca ar trebui sa spun mai întai, pentru cei cu alte hobbyuri, cine este Adriana Georgescu. Nascuta în 1920, absolventa stralucita de drept, una dintre cele mai frumoase fete din Bucuresti, membra a Tineretului Liberal, Adriana Georgescu devine la 24 de ani sefa de cabinet a generalului Radescu. Arestata în vara de "tranzitie spre comunism" a lui 1945 de politia girata de armata sovietica de ocupatie, este implicata într-un proces al organizatiei "T", anchetatorii spun de la "Teroare", adevarul e ca de la "Tinerete". Este anchetata de însusi Nicolski, pe atunci doar seful corpului de detectivi din SSI, nu înca seful Securitatii, înfiintata abia în vara lui 1948, si de calaul acestuia, Bulz. Este supusa la torturi, batai cu saci cu nisip, i se smulg unghiile, dintii, este violata si îmbolnavita de raie, ca sa semneze declaratii care sa duca la condamnarea fostului sef al guvernului, Nicolae Radescu. Nu cedeaza nici uneia dintre aceste presiuni, face doi ani de închisoare, este gratiata de rege,
