Istoria spune că influenţa Orientului a atins de-a lungul timpului poarta României. Influenţele culturale ale Asiei sunt, de cele mai multe ori, ignorate de către mulţi români.
Dacă pecenegii, cumanii, turcii sau perşii ne-au influenţat arta şi tradiţia, alte grupuri umane au venit din Asia şi au adus cu ei un mod de viaţă curat oriental. Unii dintre cei mai originali asiatici din România sunt ţiganii nomazi.
Târgul Meşteşugarilor de la Sighişoara a avut printre participanţi şi artişti inediţi. Unii dintre ei au reprezentat minorităţi naţionale puţin cunoscute prin tradiţia lor. Aşa sunt ţiganii căldărari.
Iţoc Căldărar este din Bratei, judeţul Sibiu, şi, aşa cum îi arată numele, este căldărar. Poate cel mai bun dintre căldărarii din România. Împreună cu fiul său, Victor Clopotar, Iţoc poate să facă din cupru şi alamă aproape orice obiect, aproape orice formă. Arta asta "o am moştenit-o de la tata şi moşuţ, iar ei de la moşii lor, şi tot aşa. Asta vine de la strămoşi", spune Iţoc. Pe masa întinsă în Piaţa Cetăţii strălucesc o mulţime de obiecte din alamă. Aşezat pe jos, un cazan de fiert ţuică de 30 litri are un potenţial cumpărător american, care nu prea înţelege la ce foloseşte obiectul. Este intrigat de rostul misterios al "instalaţiei", mai ales de conducta de cupru spiralată, prin care se transformă vaporii în ţuică, prin răcire. Sus pe masă te întâmpină căldăruşe cu toartă, de la mărimea unei scrumiere la aceea al unui vas de botezat copiii la biserică. Ceauane de fiert mămăliga sau de făcut tocana îşi aşteaptă potenţialii cumpărători, iar adaptarea meşterilor la nou se vede prin ibricele şi seturile de căni pentru ceai sau cafea, toate din cupru ciocănit.
Confesiuni
Iţoc are peste 70 de ani şi are nostalgia trecutului. "Parcă tot era mai frumos când trăiam în cort", spune el. Când aminteşte de vechiul trai nomad, ochii îi stră
