Companiile romanesti de constructii s-au divizat dupa 1990, iar din trusturile de constructii care aveau 2.000-3.000 de angajati s-au desprins firme mai mici, care acum rezista cu greu pe piata. Firmele romanesti de constructii sunt nevoite sa deruleze investitii masive pentru a putea concura cu companiile puternice straine care au intrat pe piata locala, spun jucatorii de profil.
Mai mult, companiile romanesti sunt dezavantajate si de noua lege a achizitiilor publice, care permite companiilor straine sa castige mai usor contractele importante de pe piata.
"Companiile romanesti de constructii s-au divizat dupa 1990, iar din trusturile de constructii care aveau 2.000-3.000 de angajati s-au desprins firme mai mici, care acum rezista cu greu pe piata", a declarat Florian Florescu, directorul economic al companiei de constructii Arcom.
Lucrarile de amploare din infrastructura au fost castigate in ultimii ani de jucatori internationali, precum Astaldi (Italia), Colas (Franta) sau Max Bogl (Germania), care s-au pozitionat strategic pe piata constructiilor. "Companiile care castiga contracte mari trebuie sa aiba o putere financiara solida, sa fie credibile pentru banci si sa aiba un portofoliu important de lucrari", precizeaza Florescu.
Firmele autohtone au putine sanse in fata jucatorilor straini, considera Mircea Bulboaca, presedintele grupului Con-a, care construieste cel mai mare parc comercial din Transilvania, la Selimbar, langa Sibiu.
"Din pacate, in domeniul constructiilor se aplica reguli care discrimineaza sau mai bine zis dezavantajeaza constructorii romani. Cand se acorda o lucrare, prin licitatie, se tine cont de cifrele de afaceri. Ce putem noi face atunci cand vin firme straine cu cifre de afaceri de ordinul sutelor de milioane de euro? Firmele de constructii din Romania au inceput sa se dezvolte abia in ultimii cinci-sase
