Scrisoare intredeschisa. Partial deschisa. Domnule Branza, nu-mi permit sa zic, asa cum am vazut ca se face, bai, Willliam. Aflu despre dumneavoastra ca, cel putin deocamdata, sunteti bine, sanatos. Si, mai mult decat atat, sunteti profesor universitar. Vedeti si dumneavoastra in ce hal suna asta! Va prinde foarte bine aceasta porecla de profesor, pe care v-ati pus-o mai mult singur.

Eu sunt unul dintre studentii de la drept penal. Unul care s-a simtit ca si cum ar fi castigat la 6 din 49, atunci cand a aflat ca are un profesor de talie mondiala. Unul care chiar a scris carti despre anticoruptie, pentru ca cunostea fenomenul din interior. Astept cu interes o carte in versuri despre drept penal. Stiu ca dispuneti de mult talent si resurse nebanuite.

Chiar si una fara prea mult scris ar fi buna, ca si asa nu va caracterizeaza acest sport extrem al mintii si al mainii. In schimb, cu foarte multe poze sugestive, din care sa intelegem ca e vorba despre drept penal. Nici asta nu cred ca este foarte greu si cred ca o sa intelegem mult mai repede aceasta materie.

Marturisesc ca am inteles cele mai multe lectii inca din clasa. Asa cum a fost si cea cu amnistia. N-am inteles de ce (dar cine sunt eu sa inteleg?!) ati spus mai tot timpul amistia. Mai era si varianta "am mistria". Dar probabil ca v-au dat de gandit cei doi de m care se repetau obsesiv. Nu pot sa nu-mi aduc aminte de lectia: traficul cu influenta.

Stiu ca poate mai sunt si profesori adevarati de drept penal pe receptie care se vor repezi sa-mi spuna ca e vorba de traficul de influenta. Dar, atunci cand vii cu Hummerul la facultate, traficul te influenteaza foarte putin. Practic, poti sa te urci pe ce masini vrei, pentru ca nici nu le simti.

Si apoi mai e traficul cu influenta: pop, disco, haus (asta a