Realitatea schimbarilor climatice (indiferent de scenariile formulate referitor la derularea lor) este tot mai mult acceptata, perceptiile diferind numai în privinta amplorii, ritmului si consecintelor probabile ale acestora. Pe langa impactul posibil asupra conditiilor de viata si preocuparile privind caile diminuarii fenomenului, o tema prioritara o constituie, în acest context, implicatiile geopolitice pe care le poate avea o modificare brusca majora a climei (în sensul încalzirii si/sau racirii ei). Exista o îndelungata dezbatere academica privind conflictele interstatale generate de constrangerile legate de resursele si de rigorile mediului. Opiniile referitoare la rolul acestora sunt împartite; unii considera ca problemele climato-ecologice pot sa fie cauza unica a unei agresiuni, în timp ce altii estimeaza ca acestea ar fi doar un factor declansator al unui conflict, între tari care se confrunta deja cu tensiuni politice, sociale si economice. In orice caz, se admite unanim ca mizele legate de mediu sunt susceptibile sa escaladeze diferendele internationale. Circumstantiate la securitatea nationala a unui stat, potrivit lui P. Gleic, schimbarile climatice brutale genereaza trei mari probleme: penurie de hrana (cauzata de diminuarea productiei agricole), scaderea calitatii si cantitatii apei dulci (determinata de inundatii si seceta) si un acces limitat la resursele minerale strategice (determinat de furtuni, alunecari masive de teren s.a.). Este de domeniul evidentei ca asemenea efecte, în conditiile mondializarii, vor stimula si dezvolta conflicte în întreaga lume, din cauza deplasarii populatiilor, raritatii apei potabile, foametei, complicatiilor gestionarii resurselor naturale partajate, molimelor cu tendinte de pandemii si altor asemenea. Asa, de exemplu, raportulAn Abrupt Climate Scenarie and Its Implications for United State National Security(Pentagon,