IN MEMORIA LUI IONUT Ar vrea sa-i invete pe copii sa iubeasca natura si sa traiasca in armonie cu ea. De aceea i-a adus aici, pe dealul mostenit de ea din stramosi... si ducandu-ne cu gandul in vechime, doamna profesoara porneste pe firul legendei locurilor. Am descoperit mergand prin tara oameni amabili, frumosi la suflet si locuri superbe, de poveste, aproape la fiecare pas. Un astfel de loc mi-a umplut sufletul si mi-a impins imaginatia sa zburde prin basmele copilariei.
Dupa ce am mers pret de vreun ceas printre munti tociti de vreme, dupa ce am incercat - fara succes - sa numar nuantele de verde in care erau desenate dealurile, am ajuns la o rascruce unde un indicator din lemn purta zgariat pe el un nume: Ozunka.
Am pornit pe drumul indicat pe lemn si am ajuns intr-un colt de rai pus intre doua dealuri vecine (si, din cate-am inteles, nu tocmai prietene) - un sat precum cele pe care le "vedeam" descrise in povestile copilariei. Casute mici si albe, de o simplitate incantatoare rasarite ici-colo fara a respecta vreo simetrie impusa. Garduri joase din barne subtiri si strambe ce imprejmuiesc curtile s pajisti proaspat cosite - si adapostesc mici movilite moi de fan care ma duc cu gandul la giumbuslucurile copilariei. Nu vezi vile frivole, nici masini spectaculoase, doar o carcasa ruginita de autobuz ce-si asteapta pradatorii de fier vechi... dar se pare ca aici nu-s...
Dealul ce ni se ridica pe umarul drept a fost odata un vulcan fioros, acum e calm sub o haina verde de brad, ce-i ascute un pic personalitatea. Dealul din dreapta - lin si moale ca un fald de catifea verzulie - este acoperit cu faneata din care paste o cireada de vaci ceva mai sus, pe coasta.
Pe dealul cel catifelat se ridica din iarba un stejar batran ce parca incearca sa-si acopere cu frunzele crestate de Dumnezeu goliciunea neagra ce i se dezvaluie catre radacina. Este o s
