- Cultural - nr. 140 / 19 Iulie, 2006 Asa cum spunea Lucian Blaga, exista doua lucruri care apasa asupra omenirii si fara care nu se poate trai: aerul si istoria. Pornind de la aceasta realitate, constatam ca atunci cand cineva abordeaza perspectiva viitorului este obligat sa raspunda la doua intrebari: cine e? si de unde vine? Numai pe baza acelor raspunsuri se poate trasa planul mersului inainte. Din aceasta cauza, cunoasterea istoriei ar trebui sa fie o datorie sfanta pentru oricine, dar mai ales pentru noi cei ce traim pe acest meleag binecuvantat de la Carpati si gurile Dunarii, unde s-a plamadit civilizatia europeana inca din neolitic cu referintele culturale ale Ganditorului de la Hamangia sau ale celebrelor tablite de la Tartaria. Din pacate istoricii au insistat destul de putin pe cercetarea si punerea in valoare a acelor vechi vestigii, permitand interpretari si teorii tendentioase si potrivnice adevarului. Din acele epoci vechi, la noi in tinutul Reghinului, in mai multe localitati, au fost descoperite topoare din piatra perforata, pe care oamenii le pastreaza si acum ca pe niste odoare sfinte si miraculoase, transmitandu-le cu limba de moarte urmasilor. Acest fapt confirma oarecum conservatorismul genetic al radacinii vitei neamului nostru statornic de milenii pe aceeasi arie geografica. Din aceasta regiune vasta ce cuprinde Carpatii si Peninsula Balcanica, din radacina traco-geto-daca, au roit ramurile popoarelor europene de mai tarziu si poate, chiar a unor popoare asiatice. Dintr-o limba comuna s-au desprins dialecte care cu timpul s-au individualizat in teritorii mai restranse. Astfel stramosii nostri daci s-au desprins direct din radacina de baza a acelui mare neam purtand pecetea genetica pe structura biologica caracteristica rasei albe, cu statura mijlocie, parul saten sau negru si ochii caprui. Aceste caractere ne-au fost transmise noua peste s