Barocamerele şi hidrosfera, locuri de antrenamentAici, în inima centrului, printre panouri, monitoare şi minimacarele, tronează complexul barocameră-hidrosferă, echivalentul marin al unei navete
Barocamerele şi hidrosfera, locuri de antrenament
Aici, în inima centrului, printre panouri, monitoare şi minimacarele, tronează complexul barocameră-hidrosferă, echivalentul marin al unei navete spaţiale. Două camere cilindrice, dotate cu paturi, chiuvetă, toaletă, instalaţii de decompresie şi zeci de cabluri de transmisie şi filmare sunt conectate la o a treia, o zonă-tampon prin care scafandrul se lansează la apă.
"Barocamerele servesc la testarea celor care vor să devină scafandri", a spus inginerul Emil Avram, făcând lucrurile să pară simple. Pentru neiniţiaţi, el menţionează: "Un bar este egal cu 10 metri coloană de apă". De fapt, testarea presupune un examen medical amănunţit, probe fizice şi trei exerciţii de scufundare, structurate în funcţie de adâncime.
"Testul de barofuncţie simulează o scufundare până la 18 metri, după care urmează testul de narcoză, care creează condiţiile unei scufundări de 72 de metri. În fine, se trece la testul pentru scufundări profunde, unde adâncimea simulată este de 180 de metri. Totul se realizează în barocameră", a explicat inginerul Avram, adăugând că scafandrii petrec între 5 şi 21 de zile în camera cilindrică. Bineînţeles, apar pericole: "Pulsul creşte, sunt crampele musculare, vederea este afectată. Toate astea pot da într-o criză asemănătoare epilepsiei". Cei acceptaţi urmează un curs de specializare de trei luni.
400 de scafandri în România
Conform maestrului militar Silviu Vlad, în România există 400 de scafandri profesionişti. Maestrul Vlad se poate lăuda cu acţiuni în Marea Mediterană, mândrindu-se cu realizările Centrului de Scafandri, însă a recunoscut că meseria nu este
