Daniel Daianu este profesor de economie, fost ministru al finantelor Nu de mult membrii Ecofin, ce reuneste ministrii de finante ai tarilor UE, au adresat o scrisoare guvernatorului Bancii Centrale Europene, J.C. Trichet; ei cereau un dialog mai bun intre cei care decid politica monetara si cei care hotarasc politica bugetara in Uniune. Sunt si alte exemple din viata publica a UE ce ilustreaza tinte intrate in conflict in politca macroeconomica din tarile Uniunii. De altfel, exista o intreaga teorie a politicii economice, care incearca sa judece compromisuri inevitabile in politica economica.

Si in Romania o tema va intra tot mai mult in atentia publica dupa aderare: nevoia de coordonare a politicii monetare cu cea bugetara (fiscala). Motivul: de o parte, independenta BNR (ceruta de aderarea la UE) in timp ce deschiderea structurala a economiei mareste considerabil varietatea de situatii complicate, gama de riscuri; de alta parte, presiunile pe bugetul public, care cresc. O ultima analiza a Bancii Mondiale confirma anticiparile noastre privind ascensiunea cheltuielilor publice in anii ce vin la peste 35% din PIB - impusa de nevoia de a dezvolta productia de bunuri publice conform pretentiilor unei tari din UE.

Suirea deficitului bugetar la 2,5% din PIB a reliefat surse ale disonantelor intre BNR si MFP (vezi si articolul meu, ZF, 19 iunie a.c). Si trecerea la "tintirea directa a inflatiei" a adus in discutie originea unor obiective conflictuale, care poate conduce la o supraimpovarare a bugetului public in dorinta de a limita deficitele externe (contul de capital fiind liberalizat). Pentru Banca Centrala, dezinflatia va ramane obiectivul central, cativa ani buni inca. Nu trebuie sa fii macroeconomist cu doctorat pentru a sti ca controlul cererii agregate este conditie necesara pentru aducerea inflatiei la un nivel rezonabil. Cererea interna a f