Lupta cu soarta prin cuvant

# Desi sufera de un sever handicap neuromotor, diplegie spastica, Narcis are totusi puterea de a scrie poezie * La 24 de ani, ea are sase volume deja publicate si altele doua in curs de aparitie * Versurile au ajutat-o sa-si construiasca un univers care prin definitie neaga suferinta fizica si psihica, sustinand-o in depasirea problemelor * Tot prin intermediul lor a iesit la suprafata extraordinarul ei potential de creatie, raportat la capacitatile limitate de informare si exprimare Cidem Narcis Braslasu s-a nascut pe 2 mai 1981, la Medgidia, cu un sever handicap neuromotor (de gradul I), diplegie spastica, care a condamnat-o, practic, pentru tot restul vietii la "prizonieratul" scaunului cu rotile. Numai ca, parca prin minune, suferinta fizica si psihica acumulata in ani de zile marcati de interventii chirurgicale cu efect partial si numeroase sesiuni de recuperare la diferite centre speciale din tara a primit din partea Narcisei poate cel mai frumos raspuns care se putea formula. "Iubesc viata, asa cum mi-a fost daruita si incerc sa zidesc un univers numai al meu, o lume in care imi invit semenii sa patrunda, deslusindu-mi mesajul poetic", sta scris printre gandurile ei. Astfel, limitele obiective trasate de boala au devenit pretextul unei extraordinare aventuri interioare, inceputa in anul 2000, in urma careia demersul poetic a primit o noua definitie restrictiva, aceea a depasirii suferintei prin recrearea realitatii. In acest mod, spatiul care o inspira pe Narcis a devenit un univers al frumosului, care refuza din start existenta uratului. "Numai asa, hipersensibila cum sunt, imi compensez handicapul visand la tot ce-mi este interzis de destin", isi motiveaza Narcis hotararea de a scrie. La 24 de ani, deja poeta Cidem Narcis Braslasu are nu mai putin de sase volume de versuri publicate, "Kuwnaksiz Balalik (Copil fara copila