- Diverse - nr. 146 / 27 Iulie, 2006 "Despre romani, spune Nicolae Iorga, fiind preponderent servi, ce-i drept, nu se vorbeste decat cu ocazia unor evenimente exceptionale, cand are loc vreo epidemie sau ard satele. In 1749, cand s-a intocmit un registru de dari in care erau trecuti capii de familie, indiferent de starea sociala, s-a constatat cu surprindere ca romanii formau majoritatea populatiei din districtul Brasov....In secolele 12 si 13, cand s-au colonizat sasii in anumite grupuri mici, nu era o vreme de stare civila si documente oficiale. Acele biete sate sasesti, din care mai tarziu s-au alcatuit orase, evident, trebuiau pomenite in documente, fiindca prezenta acestor oameni acolo era o inovatie: o inovatie etnica si o inovatie constitutionala! Se recomanda acei care intra, nu aceia care se gasesc la locurile lor (subl.ns.), (Iorga, Istoria Romanilor din Ardeal si Ungaria, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1989, p. 43). La intrebarea: De ce nu sunt documente despre romanii din Ardeal?, el raspunde: "Sunt putine, foarte putine si cele cu privire la unguri. Abia daca sunt pomeniti ungurii si sasii in folosul carora se dau asemenea documente. Si sa nu creada cineva ca numai pentru Ardeal este acest caz: putinatatea documentelor. El se observa in toate teritoriile ocupate de unguri. S-au distrus foarte multe acte cu ocazia navalirii tatarilor si ungurii insisi au scris numai un numar limitat de acte. Cum sa aiba cineva pretentia de a gasi pomeniti in ele niste bieti ciobani, niste bieti plugari care nu se incuscreau cu regele, nici cu baronii lui si care n-aveau pretentia de a juca un rol in viata Ungariei, ori clerul lor, de alta confesiune, care nu era in sama satului si nu avea legaturi cu el care, daca nu-l prigonea, dar nici se gandea sa-l sprijine. Lipsa noastra din documente inca ar fi perfect explicabila (subl.ns. idem, p.45). La acest "of" al roma