Oricine verifica in aceste zile ordinea de zi a Camerei Deputatilor poate gasi un proiect de lege numit simplu "Legea cinematografiei" care, la un subpunct, stabileste, intr-un fel care se poate anticipa ca va da nastere la tot felul de speculatii, felul in care se va vinde o buna parte a Regiei Autonome de Distribuire si Exploatare a Filmelor "Romania Film". Intr-un fel de ambitie de a "rentabiliza" prin vanzare cam tot ce mai are statul roman, strategii privatizarii romanesti nu puteau rata si aceasta "felie" a patrimoniului de stat. Mai ales ca o buna parte din cinematografele romanesti au o valoare imobiliara extraordinara, fiind situate in pozitii super-centrale, in marile aglomeratii urbane ale Romaniei. Ramane de vazut daca, la aceasta ocazie unica de a pune mana pe aceste "mine de aur", rechinii imobiliari, nelipsiti de la orice fel de tranzactie de acest fel, vor sta deoparte. E greu de crezut, avand in vedere ca in Timisoara, dupa cum confirma chiar Ministerul Culturii, de mai bine de 12 ani, tot felul de firme si persoane fizice se chinuie sa puna mana pe cel mai mare cinematograf din oras - Capitol. Formulari alambicate In aceste zile Camera Deputatilor va da verdictul in ceea ce priveste avizarea favorabila sau nefavorabila a "Legii cinematografiei", aflata in discutii acum la nivelul Parlamentului. Marea problema legata de acest act normativ se crede a fi articolul 67, care reglementeaza vanzarea salilor de cinema si a gradinilor de vara aflate in administrarea Regiei Autonome de Distribuire si Exploatare a Filmelor "Romania Film". Fara a se preciza motivul pentru care cinematografele si gradinile de vara aflate in proprietatea statului ar trebui vandute, se spune doar ca privatizarea lor se va face pe baza unei strategii a Ministerului Culturii. Aceasta strategie guvernamentala prin care statul va scoate la mezat cea mai importanta parte a patrimoniul