A plecat Rembrandt, vin românii, francezii şi chinezii. Muzeul Naţional de Artă a închis, ieri, un alt capitol de succes: expoziţia "Întâlnire cu Rembrandt", dar deschide alte porţi A plecat Rembrandt, vin românii, francezii şi chinezii. Muzeul Naţional de Artă a închis, ieri, un alt capitol de succes: expoziţia "Întâlnire cu Rembrandt", dar deschide alte porţi fascinante spre arta asiatică, Luchian, Grigorescu şi Aman, în august, fotografia lui Constantin Brâncuşi, scriitura belgiană şi sculptura franceză, în septembrie. Raluca Bem Neamu, şef Secţie Educaţie, Comunicare şi Proiecte Culturale, vorbeşte despre următorii paşi ai culturii de muzeu. - Cum apreciaţi rezultatele expoziţiei Rembrandt, care s-a închis ieri? - Deschisă pe parcursul verii, s-a bucurat de succes la public, peste 13.000 de vizitatori profitând de întâlnirea cu unul dintre cei mai cunoscuţi pictori ai tuturor timpurilor. Impactul expoziţiei este considerabil, deşi aceasta a fost preponderent de grafică, gen mai puţin popular care atrage, chiar şi pe plan mondial, un număr mai mic de vizitatori decât pictura. Numele artistului a constituit o atracţie prin el însuşi. Totul a culminat cu "Noaptea muzeelor" din 20 mai, când peste 5.200 de vizitatori şi-au aşteptat rândul în curte, pentru a intra în săli. Fenomenul "cozii pentru artă" este, cu siguranţă, o dovadă că există o nevoie reală de cultură în rândul publicului. Acest tip de expoziţie, care propune un nume foarte cunoscut al istoriei artei, constituie o reţetă de succes verificată de toate marile muzee ale lumii. şi în Muzeul Naţional de Artă al României o asemenea iniţiativă atrage de trei ori mai mulţi vizitatori decât o alta, care propune artişti mai puţin cunoscuţi publicului larg. Nu se poate vorbi însă de o lipsă de public la muzeu, când aceste expoziţii temporare nu există. Galeriile permanente sunt vizitate de publicul fidel sau de c