"Cum raspund autoritatile acestui demers al PE? Cu gogorite - vezi asa-zisa disparitie a 1.300 de copii, exportul de copii, traficul pentru organe etc - sau cu acuzatii iresponsabile." 408 europarlamentari au semnat o declaratie prin care cer autoritatilor romane doua lucruri: sa dea curs cererilor de adoptie nerezolvate, depuse in perioada moratoriului; sa permita adoptia internationala a copiilor romani cand ea este in interesul acestora. Semnata si de dl Pierre Moscovici, raportor pentru Romania, Declaratia 23 este un document oficial al Parlamentului European.
Ambele solicitari sunt de bun-simt si legale. Moratoriul a suspendat doar adoptia internationala, nu si legea in vigoare la vremea respectiva. In baza acestei legi, peste 1.000 de familii straine au depus dosare de adoptie la Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului. Acestea nu pot fi solutionate dupa noua lege a adoptiilor, ea neavand caracter retroactiv.
Adoptia internationala nu inseamna export sau trafic, ci un drept care deriva din dreptul fundamental al copilului de a avea o familie. Acest drept este garantat si reglementat de Conventia de la Haga privind Protectia Copilului si Cooperarea in Materia Adoptiei Internationale si de Conventia ONU privind Drepturile Copilului. "Statele parti recunosc ca adoptia in strainatate poate fi considerata ca un mijloc alternativ de asigurare a ingrijirii necesare copilului, daca acesta, in tara de origine, nu poate fi incredintat spre plasament familial sau spre adoptie ori nu poate fi ingrijit in mod corespunzator." Asadar, strainii care vor sa adopte sau care sustin ca adoptia internationala este un mijloc de protectie eficient nu merita sa fie pusi la zid pentru ca nu sunt hoti, teroristi, pedofili sau criminali.
Legea 273/2004 a anulat acest drept copiilor romani. Articolul 39 spune ca "adoptia internationala a copilului care are